Constipatia este foarte frecventa la copii, incepand cu varsta de sugar si desi pare simplu de gestionat, nu este.
Ca si durerile abdominale functionale, constipatia functionala este definita cu ajutorul criteriilor ROMA IV.
Pentru a stabilidiagnosticul, copilul, cu varsta intre 0-4 ani, trebuie sa prezinte timp de cel putin o luna, cel putin doua din urmatoarele: doua sau mai putine scaune pe saptamana, istoric de retentie excesiva a scaunului sau de defecatie dureroasa, scaun cu diametru mare, prezenta, la palpare a unei mase voluminoase in rect, dureri abdominale si emisie dureroasa sau dificila a scaunului.
La copiii instruiti la toaleta , se poate adauga ca simptom, prezenta a cel putin unui episod pe saptamana de incontinenta (dupa dobandirea abilitatilor de toaleta).
Pentru copiii cu varsta mai mare de 4 ani, pentru diagnostic sunt necesare prezenta pentru cel putin o data pe saptamana, timp de cel putin o luna, a doua dintre urmatoarele simptome: doua sau mai putine scaune pe saptamana, cel putin un episod de incontinenta fecala pe saptamana, istoric de dureri abdominale sau emisie dureroasa, dificila a scaunului, prezenta unei mase fecale mari in rect.
Diagnosticul se stabileste printr-o anamneza detaliata, obtinuta de la parinti, care include informatii despre alimentatie, obiceiuri alimentare, rutina zilnica, bolile pe care le-a avut copilul sau tratamentele primite.
Cand este necesar, se recomanda investigatii care includ analize de sange, analize de scaun si ecografie abdominala. Astfel, dupa eliminarea altor posibile cauze medicale, inclusiv a sindromului de intestin iritabil, se stabileste diagnosticul de constipatie functionala.
Tratamentul constipatiei functionale include mai multi pasi: dezimpactarea, un tratament laxativ, prelungit, terapie comportamentala, cresterea continutului de fibre, si ulterior reducerea treptata cu eliminarea laxativelor.
Dezimpactarea poate fi realizata cu medicatie orala, intrarectala, sau combinatie intre cele doua ( recomandarea este de a fi facuta cu medicatie orala, decat intrarectal, deorece se pot produce traume locale). Uneori pot fi necesare clisme, mai ales la copiii cu constipatie severa.
Tratamentul laxativ zilnic si terapia comportamantala, are ca scop obtinerea unui scaun moale, de calibru normal, astfel ca, este important utilizarea unei doze adecvate si asigurarea compliantei (doza va fi stabilita in functie de varsta, greutatea copilului si severitatea constipatiei).
Pentru copiii care nu merg la toaleta, momentul crearii unui program regulat de mers la toaleta se va stabili dupa ce copilul a avut o perioada de 2-4 saptamani de tratament laxativ eficient, pentru a nu se confrunta cu dureri cand o foloseste.
Pentru un copil instruit la toaleta, se incearca crearea unui program regulat, sa stea pe toaleta la scurt timp dupa masa, 5-10 minute, de 2-3 ori/zi, la aceeasi ora in fiecare zi. Rutina sa fie zilnica (indiferent de zilele de vacanta, sarbatori, weekenduri). Complianta copilului la program este bine sa fie incurajata.
Este foarte important sa stim care este pozitia corecta a copilului, cand acesta foloseste toaleta: genunchii copilului sa fie deasupra nivelului soldurilor, astfel ca, trebuie pus un scaun sub picioarele acestuia. Prin aceasta pozitie se reduce presiunea anala si astfel ajuteste ajutata eliminarea scaunului.
La un copil ce prezinta constipatie functionala, alimentatia trebuie sa fie echilibrata, sa primeasca si fructe si legume si cereale integrale, dar nu trebuie sa fortam copilul sa le accepte. Este bine sa intelegem ca, aportul suplimentar de fibre se recomanda dupa cateva luni de tratament laxativ sau in perioada in care se intrerupe acesta.
Se recomanda un aport hidric zilnic de aproximativ 900-1900 ml/zi, fara lapte, mai ales daca se folosesc suplimente cu fibre.
Cand copilul are scaun regulat si de consistenta normala (uneori poate dura cel putin 6 luni), se pot reduce sau intrerupe laxativele. Dar, unii copii necesita tratament laxativ continuu timp de mai multi ani. Mentinerea terapiei comportamentale si dietetice este foarte importanta, cand se intrerup laxativele.
De ce uneori tratamentul nu are efectul dorit?
De cele mai multe ori pentru ca medicatia nu este adecvata ( doza nu este corecta), pentru ca tratamentul este intreruprt devreme ( imediat ce copilul are scaun normal,) sau pentru ca nu este dat corect.
Daca tratamentul a fost luat corect, iar rezultatul nu este cel asteptat, trebuie sa se reconsidere diagnosticul si poate, vor fi necesare investigatii suplimentare (colonoscopie, irigografie, manometrie ano-rectala).
Benninga MA, Faure C, Hyman PE, et al. Childhood Functional Gastrointestinal Disorders: Neonate/Toddler. Gastroenterology 2016.
Hyams JS, Di Lorenzo C, Saps M, et al. Functional Disorders: Children and Adolescents. Gastroenterology 2016.
Uptodate